Vitaminele sunt substanţe cu structură complexă (compuşi organici) care nu pot fi sintetizate de către organism, insă a căror prezenţă in corpul uman este absolut obligatorie pentru îndeplinirea unor funcţii esenţiale ale acestuia.
Spre deosebire de proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu reprezintă surse de calorii şi ne sunt necesare în cantitaţi mult mai mici decât acestea. În funcţie de modul în care se dizolvă în diverse soluţii, vitaminele sunt clasificate in liposolubile (vitaminele A, D, E si K) şi hidrosolubile (vitaminele din grupul B si vitamina C).
Ce sunt vitaminele şi unde le găseşti ?
Fiecare vitamină are anumite roluri specifice în organism.
Vitamina A joacă un rol important în vedere (participând la formarea imaginii la nivelul retinei), în păstrarea integrităţii ţesuturilor epiteliale de la nivelul pielii si mucoaselor organismului, în apărarea împotriva infecţiilor şi în procesele de creştere şi dezvoltare. Vitamina A se găseşte în produsele animale, de obicei în asociere cu lipidele (de exemplu, în produsele lactate şi ficat), dar şi în unele sortimente de margarină. Precursorii vitaminei A (carotenoizii) se găsesc în plantele colorate (fructele şi legumele galbene şi rosii). În timpul preparării termice la temperaturi înalte sau prin expunere la lumină se pierde o mare cantitate de vitamina A, ceea ce explică conţinutul redus al fructelor uscate comparativ cu cele proaspete.
Vitamina D reglează circuitul calciului şi fosforului in organism, fiind extrem de importantă pentru sănătatea osoasă. Vitamina D poate fi gasită în uleiul din ficat de cod, peştele gras (macrou, hering, somon, sardine), drojdia de bere. Cantităţi variabile se gasesc în unt, ficat, ouă, laptele uman şi cel de vacă şi în preparatele fortifiate cu vitamina D (lapte, cereale, unele tipuri de margarină). Conţinutul de vitamina D din alimente nu este influenţat de modul de depozitare, conservare sau pregătire a acestora.
Vitamina E are funcţie de antioxidant, protejând unele substanţe din structura membranelor celulare (cum sunt acizii graşi nesaturaţi) împotriva distrugerii determinate de compusii cu acţiune oxidantă. Uleiurile vegetale sunt cele mai importante surse de acizi graşi polinesaturaţi şi implicit şi de vitamina E, dar cantităţi considerabile din aceasta se găsesc şi în nuci, cereale, peşte, carne, legume verzi (broccoli, spanac). Pierderi de vitamina E se produc doar prin frigere, nu şi când se fierb alimentele.
Vitamina K are drept rol principal intervenţia în sinteza la nivelul ficatului a unora dintre factorii implicaţi în coagularea sângelui, dar se pare ca este implicată şi în procesul de fixare a calciului la nivelul oaselor. În cazul vitaminei K, principala sursă alimentară este constituită de leguminoasele verzi, iar cantităţi mai mici se găsesc în lapte şi produsele lactate, carne, ouă, cereale, legume şi fructe. Unele forme de vitamina K sunt sensibile la lumină şi iradiere, de aceea preparatele pentru uz medical se pastrează în sticle de culoare închisă.
Vitamina B1 este implicată in conducerea informaţiei prin fibra nervoasă şi în diverse reacţii chimice care duc la îndeplinire transformarea glucidelor în organism şi utilizarea lor pentru producerea de energie. Vitamina B1 este foarte raspandită în alimente, cantitatea cea mai importantă gasindu-se în carnea de porc; cantiăţi mari se mai găsesc în cerealele integrale, cartofi, drojdia de bere, carne şi peste. Caldura, radiaţiile ionizante şi oxidarea distrug vitamina B1, care este în schimb stabilă în produsele ingheţate. Pierderile din timpul preparării termice sunt variabile, în funcţie de modul în care are loc aceasta.
Vitaminele B2 (riboflavina) şi B3 (vitamina PP, niacina) participă şi ele la diverse reacţii chimice de tip oxidare-reducere ce servesc la prelucrarea în organism a proteinelor, lipidelor şi glucidelor. Vitamina B2 este prezentă mai ales în produsele lactate, carne, viscere, peşte, ouă, cerealele integrale. Ea este distrusă de ultraviolete, de aceea laptele nu se mai imbuteliază în sticle, ci în cutii de carton. Cantităţi variabile se pot pierde şi în timpul preparării termice a alimentelor în vase deschise cu multă apă. In cazul vitaminei B3, principalele surse alimentare sunt reprezentate de produsele din carne si peste. Cantiăţti mari se mai găsesc în legume şi cerealele imbogăţite, pe când porumbul şi orezul conţin cantităţi foarte mici. Vitamina B3 nu este distrusa de caldură sau acizi, dar se pierde când alimentele se prepară termic in cantităţi mari de apă.
Vitamina B5 (acidul pantotenic) are şi ea rol în apărarea împotriva infectiilor şi este o prezentă practic constantă în toate căile metabolice majore ale organismului, fiind parte componentă a unei molecule care se află la intersecţia acestora, denumită acetilcoenzima A. Vitamina B5 este larg raspandită în organism. Cantităţi mari se găsesc în ficat, rinichi, cereale, legume şi carne, iar cantităţi mai mici în lapte, fructe şi vegetale. În timpul proceselor de pregatire termică obisnuită se pierd doar cantităţi mici de vitamina B5.
Vitamina B6 si vitamina H (biotina) sunt şi ele implicate în multiple reacţii chimice ce se desfaşoară continuu în corpul uman. Vitamina B6 este larg raspândită în alimente, găsindu-se în cantităţi mari în carne, viscere, cereale integrale şi vegetale. Stabilă în cazul expunerii la caldură, vitamina B6 este distrusă însa de substanţele alcaline şi lumină. Cantiăţi mari de vitamina H se gasesc în ficat, lapte, gălbenusul de ou şi cereale; biotina este însa sintetizata si de catre bacteriile florei intestinale.
Sfat practic : Este de preferat ca aportul de vitamine să provină din hrana zilnică. Totuşi trebuie să recunoaştem că majoritatea oamenilor moderni au o alimentaţie deficitară din punct de vedere nutriţional. Pe scurt, manâncă mult şi prost. Manâncă multe alimente semipreparate cu un aport caloric mare şi sărace în nutrienţi, iar legumele şi fructele se regăsesc ocazional in dietă. În acest context, SWIS ENERGY vine in ajutorul dumneavoastră, propunandu-vă o gamă vastă de produse care cuprind toate vitaminele enumerate mai sus şi nu numai .
Fiecare vitamină are anumite roluri specifice în organism.
Va rugam sa va autentificati mai intai.
Autentificare
